Stim ca fratii Oane sunt fondatorii, care este backgroundul lor (studii, experiente profesionale)? Careeste formula completa in care exista BroHouse?

Costin Oane: Noi nu am renuntat la scoala si nici nu am vandut masina. Mai mult, spre deosebire de Gates care a facut puscarie pentru „galagie” sau Steva Jobs care fuma „maria ioana” noi chiar am luat sibursa la facultate. Poate era nevoie sa facem sa facem si noi un gest de rebeliune impotriva sistemuluisa ne aliniem si noi la aceste „povesti de succes”. Eram, dupa cum spunea bunica noastra: „niste copiicuminti, care au avut grija de carte”.

Amandoi am „fugit” din provincie, si am intrat cu multa sperante la Facultatea de Relatii Publice (SNSPA)din Bucuresti. La facultatea nu am gasit ce ne-am dorit, insa am gasit-o cu adevarat in diverse proiecte ONG-iste, respectiv: eu in Advice Students iar Horia in VIP. Ai zâmbi, dar chiar ne-am dorit să terminamcu școala, convinsi că dacă vream să facem ceva, trebuie să începem să construim de la capăt. A fi elev în ziua de azi, fără îndoială, este o condamnare la un viitor incert. Iar lipsa unui orizont clar pentru noi, ne-a determinat să ne punem întrebări.

De ce pe calea antreprenoriatului si in ce context a aparut ideea de studio de branding?

Horia Oane: Pasiunea mea si a lui Costin pentru branding s-a născut cu mult înainte ca măcar să nedorim o carieră în domeniu. Fiind 2 frati gemeni, problema identitatii ne-a urmarit aproape mereu, incepand de la scoala generala, liceu, prieteni etc. Cred ca nimeni nu a acordat o asemeanea importanta de la o asemenea varsta pentru identitatea vizuala. Noi doi, nu numai ca ne-am confruntat cu aceasta lipsa de identitate, dar am si constientizat-o ca o problema si de aceea am si tratat-o ca o problema in conturarea personalitatii si identitatii noastre. „A fi diferit” este cheia succesului in orice. Iar noi l-am inteles, ni l-am dorit, cei drept, fara sa fi avut vreo pregatire in aceasta directie. Pot spune astfel că experiența personală, similaritatea dintre mine și fratele meu a fost cea care ne-a învățat cât de importantă este diferențierea și crearea unei imagini distincte, fie că vorbim de viață personală sau business. Mai sunt clienti care tin sa-mi aduca aminte „Horia nu ai idee cat de mult ne dorim sa fim diferiti” Ohh, tell me about it!

Cum, cand si de ce ati ales sa va specializati pe branding?

Costin: La varsta de 22 de ani, am înființat studio-ul de creație BroHouse, împreună cu Horia, insa sincer nu pot spune că ne-am gândit foarte mult. Ne-am aruncat putin cu capul inainte. Cu siguranta, am fost putin inconstienti. Cred ca dacă fiecare antreprenor ar sti drumul care îl așteaptă, probabil că nimeni nu s-ar mai apuca de nimic. Nu ştiu dacă există şi norocul “antreprenorului-începător”, deoarece in timp reusesti sa faci cam toate greselile posibile.

Prea multe solutii de invatare si specializare pe zona de „branding” sunt inchise in Romania, insa sunt deschise in alta parte. De aceea am ales si calea studiilor in „afara”: in 2008 am urmat studii de „Business Management” in Belgia, la Katho University, iar Horia a urmat specializarea „Fine Arts” in Turcia, la Sakarya University. Nu a fost suficient pentru ca 4 ani mai tarziu, am plecat impreuna in Anglia, si am termiant la Nottingham Trent University, prestigioasa sectie de profil „Branding and Identity Design”. Nu am fost niste „snobi” ai diplomelor, cei drept, la 28 de ani am reusim sa adunam dosare de diplome, certificate de absolvire si premii la diverse concursuri. Probabil aceste „documente” ne-ar fi asigurat un job „very ok”. Toate aceste experiente au ajutat, insa pregatirea fiecaruia ca „specialist” nu trebuie sa se incheie la finalul unei facultati sau curs. Specializarea trebuie sa fie un proces continuu si dinamic si trebuie sa fie extrem de divers. Sa nu confudam specilizarea cu ultra-specializarea.

EVOLUTIE

Cum au evoluat portofoliul de servicii si echipa, din 2008 si pana acum?

Horia: Romania este o tara care nu a avut foarte multa noroc in acest domeniu, trecutul comunist a reusit sa stearga orice concept capitalist de marketing. Brandingul nu poate exista decat intr-o piata libera si concurentiala. Chiar si dupa 27 de ani de democratie, brandingul se afla intr-o faza de copilarie, este inca la inceput de drum (directia e buna), noi nevand nicio traditie in aceasta disciplina! Destinul branding-ului in Romania a fost decis de perioada comunista si apoi completat de nenumaratele crize economice prin care trece aceasta tara.

Portofoliul de clienti BroHouse a evoluat in stransa legatura cu intelegerea si aprecierea acestui

domeniu: branding. BroHouse a evoluat cu fiecare proiect în parte, portofoliul de clienţi cuprinzând nume din ce în ce mai mari din online-ul si offline-ul autohton şi international. Se împlinesc aproape 8 ani jumătate de când am început BroHouse, de când construim “branduri de poveste” la cel mai înalt nivel, însa adevăratul succes este dat de valoarea generată de brandul construit pentru afacerea fiecărui client în parte.

Din ce sectoare de activitate provin clientii vostri?

Horia: In decursul anilor cred ca am reusit sa acoperim destul de multe industrii si domenii de activitate. Sunt convins ca nu le-am acoperit pe toate, si nici nu facem un obiectiv din asta. Majoritatea clientilor sunt antreprenori “established” sau la inceput de drum care vor sa-si defineasca mai bine ceea ce pot sa faca, sa-si constientizeze punctele forte si sa se prezinte mai bine. As evita sa spun ca ii ajutam “sa se vanda mai bine”, pentru ca nu acesta este rolul nostru. Noi incercam sa-I ajutam sa se exprime cat mai eficient si relevant specificul afacerii, si pentru aceasta, ne propunem sa ajungem la miezul de autenticitate al fiecarui proiect pentru a le putea formula cat mai bine valoarea adaugata pe care o aduc prin afacerea lor.

Primul proiect – cum l-ati obtinut si cum a decurs?

Costin: Primele proiecte au fost pro-bono. Nu puteam indrazi sa “facturam” fara sa avem un mic “portofoliu” de lucrari. Nici nu a fost foarte greu sa obtinem astfel de proiecte. O mare parte din clientii cu care am plecat in proiectele “pro-bono” ne-am intalnit si ani mai traziu in proiecte mai mari si mai complexe pentru care am “taiat” si cateva facturi. Din toate proiectele “de inceput” am castigat experienta, prieteni, dar si oameni din industrie care ne-au recomandat mai departe. Aproape in fiecare an de activitate BroHouse, am ales un proiect care ne-a placut super mult si pe care l-am realizat in regim pro-bono. E un exercitiu foarte bun si ar fi excelent daca am putea tot mai multi sa facem asta, si nu doar in a muta produse de pe rafturi in cosurile de cumparaturi ale consumatorilor.

Care e cel mai complex proiect de pana acum si de ce?

Costin: In 8 ani de BroHouse am reusit sa ne intalnim cu multe proiecte complexe, atat din punct devedere al dificultatii cat si a marimii proiectului. Un proiect mai recent care ne este extrem de drag este: Castelul Bran, cel mai important obiectiv turistic din Romania, care este cunoscut de publicul larg “Castelul Contelui Dracula”. Pe langa valoarea istorica, castelul vine la “pachet” si cu o legenda extrem de seducatoare capabila sa atraga turisti, producatori de evenimente, de entertaimant etc. Din perspecitva brandingului, tot ce conteaza este povestea, iar efortul nostru a fost sa “lipim” tot mai mult legenda contelui Dracula de Castelul Bran.

Practic aveam o poveste care este un “izvor de imaginatie si mister” si aveam si o locatie, castelul, care este in sine o sursa de aventura si inspiratie, 2 ingrediente ce pot generea un business extrem de frumos, din perspectiva brandingului. De mai bine de 1 an, am reusim sa comunicam impreuna aceste 2 elemente, print-o serie de elemente grafice care au populat muzeul castelului, materiale promotionale pentru targuri internationale, materiale interne etc. Pozitionarea castelului Bran in aceasta directie nu este relevanta numai din perpectiva de business care poate sa o genereze, dar si din nevoia de consolidare a brandului de tara.

Cum suna, de regula, briefurile pentru voi? Ce ati observat ca nu inteleg clientii cand vine vorba brand?

Costin: Brief-ului este acel document care pleacă de la client şi care conţine date esenţiale despre liniile pe care ar trebui să le urmărească orice produs, idee sau serviciu, un instrument care nu permite caorice idee creativa sa fie “intamplatoare”. Realizarea brieful de catre client este un proces extrem desanatos la fel ca intelegerea acestuia de catre agentie. Exercitiul scrierii oricarui brief de catre client esteun excercitiu de “autocunoastere”, care te obliga la claritate, la o definire mai buna, o cunoastere mailarga a pietei etc. Majoritatea anterprenorilor isi construiesc ideile de business pe un “assumption”: eu cred ca sau mi-ar placea. „Eu cred ca… piata de luxury este foarte mare (sau in crestere) si magazinul meu de bijuterii hand-made o sa fie un succes” Cat de mare e? Cat de mari si multi jucatorii sunt si cat detin din piata? Pe ce procent te poti bate si tu din piata? Facem presupuneri de business in fiecare zi si asta poate inseamna un risc, insa cu un brief foarte clar si bine scris, completat de alte cateva ore de discutii si „sapaturi” si impreuna cu un management corect, poti sa speri la un start corect si o intelegerea mai buna a business-ului tau de catre publicul tinta. Rolul personajului “creativ” capata tot mai multa o functie de managament alaturi de conducerea businessului.

Care sunt cele mai mari dificultati intalnite de-a lungul timpului si cum v-ati propus sa le preveniti?

Cred ca principala dificultate este sa reusesti sa-ti pastrezi “entuziasmul” intr-o tara ca Romania, care se zbate intr-o cumplita criza economico-sociala, confuza, si parasita de cei educati si puternici. Sa vorbim si de taxe? Poate cu alta ocazie…A doua provocare a noastra a fost sa rezistam intr-o piata dominta de “bad competitors”, care pe scurt sunt cei care “strica piata”, care violeaza orice cod etic, actioneaza gresit si haotic, iar apoi intreaga imagine gresita se rasfrange asupra intregii industrii, lansand o amprenta cu care este foarte greu de “luptat”. Este loc sub Soare pentru fiecare, insa mi-as dori sa aveam parte de competitie buna (“good competitors”), de acei jucatori care sa straduiesc sa fie performeri, care actioneaza profesionist, corect si susting progresul industriei. Este greu pentru un profesionist-practician sa lupti cu “falsul”, “modele lipsite de substanta” si “pretul cel mai mic” care au virusat aproape domeniile. Cand vad un proiect cu adevarat fain, mai intai ma gandesc ce educat si curajos trebuie sa fi fost clientul respectiv care a ales solutia agentiei. Meritul este al agentiei, dar si a clinetului.

Un proiect de branding (al altei agentii) pe care-l admirati si de ce?

Horia: Un proiect de branding care imi devine din ce in ce mai drag mie este Dove, de la Unilever, realizat in 1995 de celebru designer canadian, Ian Brignell. Logo-ul “Dove” este unul dintre cele mai recunoscute si apreciate logo-uri din industria de cosmetice. Are o identitate exceptionala, care inspira puritate, eleganta, iubire, toate aceste valori transmise de logo-ul Dove, completeza valoriile brandului foarte bine. Insa succesul brandingului Dove nu inseamna doar o identitate reusita, ci si o misiune care trebuie sa produca emotie in randul publicului prin promisiunea zilnica: “ajutam sa iti descoperi frumusetea”. Brandul “Dove” s-a bucurat si de mai multa apreciere, in momentul care Dove si-a propus sa demareze misiuni sociale, ajutand milioane de tinere si comunitati de familii.

BUSINESS. CLIENTI

Care e proportia clientilor – nationali si internationali?

Horia: O cifra exacta e destul de greu sa-ti spun. In mod cert numarul proiectelor din Romania este covarsitor mai mare. Posibil sa fie un 80% nationali si 20% din afara Romaniei. Pe viitor ne-am propus sa reusim sa atragem mai multe proiecte internationale.

Cum abordati promovarea la nivel de agentie? Este o prioritate?

Costin: O sa iti spun acum un “secret” care pare greu de crezut: in toti cei 8 ani de zile, nu am deruat nicio campanie de promovare pentru studio-ul BroHouse. Si nu pentru ca suntem niste “vedete”, ci pentru ca “retele clasice de promovare” nu functioneaza in aceasta industrie, iar “cantitatea” nu este un obiectiv pentru noi. Cred foarte tare in recomandare. Daca reusesti sa multumesti un client, exista sanse mari ca acesta sa devina un agent de publicitate pentru tine sau chair sa te reintalnesti cu acelasi client in alte colaborari.

Cum ati descrie contextul pietei de branding de la noi? Avantaje, dificultati.

Aprecierea si intelegerea fata de acest domeniu este intr-o faza timita, de inceput. Evolutia este buna, pentru ca incet, incet se formeaza o “infrastructura” de specialisti in branding si design in Romania. Toate aceste se intampla in stransa legatura cu nevoia de schimbare tot mai clara a companiilor. Desi aveam o “intarziere istorica” dar si un handicap in ceea ce priveste “debutul” acestei industrii de branding, nu pot spune ca in 27 de ani de capitalism si globalizare, Romania sta mai prejos in comparatie cu alte tari.

Cred ca aprecierea si importanta acestei discipline, o sa fie tot mai evidenta in randul clientiilor, care vor fi obligati de presiunea competitiei sa nu mai amane aceasta etapa. Brandingul nu mai este o optiune “facultativa” intr-o piata aglomerata si competitiva.

VIITOR

Care sunt directiile de dezvoltare in ceea ce va priveste?

Pentru următoarea perioadă avem în vedere creșterea echipei, ceea ce presupune un efort mai marede vânzare spre obținerea  unui portofoliu mai mare de clienți, cu proiecte mai mari și soluții de branding integrate.

Interviu oferit pentru IQads